Spectacole

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”

Prometeu

Distribuţia:
Aszalos Géza, Baczó Tünde m. v., Faragó Zénó, Kiss Attila, Magyari Etelka, Tokai Andrea, Molnos András Csaba, Szilágyi Ágota, Páll Anikó Katalin

regizor-coregraf: Katona Gábor m. v.
dramaturgia: Gyulay Eszter m. v.
compozitor: Cári Tibor
decor: Albert Alpár
costume: Kiss Julcsi m. v.
regizor tehnic: Kertész Éva
sufleur: Czumbil Marika
lumini: Ilyés Anna, Bálint Andor, Szilak Károly
sonorizare: Bikfalvi József, Erdődi Endre

Durata spectacolului: 1h 10’

Spectacol în limba maghiară, cu traducere în limba română

Patru legende vorbesc despre Prometeu:
Conform primeia, a fost înlănţuit pe Caucaz pentru că le-a revelat oamenilor secretele zeilor, iar zeii au trimis vulturi care îi sfâşiau ficatul ce creştea necontenit la loc.
După a doua legendă, Prometeu s-a lipit tot mai adânc de stâncă din pricina durerii provocate de ciocurile ce ciuguleau din trupul lui, până ce a devenit una cu ea.
Conform celei de-a treia, peste milenii trădarea lui a fost uitată, zeii au uitat, apoi vulturii şi chiar şi el…
După cea de-a patra, lumea a obosit de cel rămas fără cauză. Zeii obosiseră, vulturii obosiseră, până şi rana se închisese obosită. Nu rămăsese decât stânca inexplicabilă. Legenda, însă încearcă să explice inexplicabilul. De vreme ce pleacă de la un adevăr, trebuie să sfârşească din nou în inexplicabil.
Franz Kafka: Prometeu

Teatrul German de Stat Timişoara

Eugène Ionesco
Cântăreaţa cheală

Traducerea: Serge Stauffer

Distribuţia:
DOMNUL SMITH — Radu Miodrag Vulpe
DOAMNA SMITH — Ioana Iacob
DOMNUL MARTIN — Rareş Hontzu
DOAMNA MARTIN — Isolde Cobeţ
MARY — Olga Török
CĂPITANUL DE POMPIERI — Boris Gaza

regia: Alexandru Dabija
decorul şi costumele: George Petre
asistent scenografie: Fehervári Zsolt
regia tehnică: Liviu Oltean

Durata spectacolului: 1h 10’

Spectacol în limba germană, cu traducere în limbile maghiară şi română

Domnul şi doamna Smith schimbă vorbe despre lucruri fără relevanţă, fără să reuşească, de fapt să comunice. Sosesc soţii Martin, care constată, în cursul unei discuţii la fel de absurde, că sunt căsătoriţi unul cu celălalt. Treptat, dialogul este înlocuit de propoziţii fără sens, de cuvinte şi, în fine de sunete. Această piesă a lui Ionesco, ce aduce în prim-plan absurditatea existenţei noastre cotidiene, este cea mai jucată piesă din teatrul universal contemporan.

Teatrul „Kosztolányi Dezső”
Urbán András Társulata

Brecht —The Hardcore Machine
bazat pe Elegiile Buckowiene ale lui Bertolt Brecht

Distribuţia:
Mészáros Árpád, Mikes Imre Elek, Erdély Andrea, Béres Márta

regia: Urbán András
mişcare: Varga Heni
muzica: Mezei Szilárd
costume: Varga Tünde
dramaturgia: Urbán András
referent tehnic: Úri Attila
Durata spectacolului: 1h

Spectacol în limba maghiară, cu traducere în limba română

Spectacolul nu este o piesă. Teatrul postdramatic este consecinţa dramei literare. Spectacolul Brecht —The Hardcore Machine vorbeşte despre o fată, care, înainte de a-şi da unghiile cu lac, ridică o mănuşă ce aparţine unui muncitor, şi în acel moment păşeşte în lumea fascinantă a ideologiei şi a carnalităţii. În timpul perioadei de repetiţie actorul există doar ca şi corp. Corpul se mişcă. Mişcarea este acţiune. Acţiunea fizică evocă cuprinsuri dramatice şi istorice. Aici intră în scenă actorul dramatic, care execută, joacă.
Muncă. Foamete. Sex. Putere. Distracţie.

Teatrul Popular din Subotica
Trupa Sârbească

J. Borgeson, A. Long, D. Singer
Operele complete ale lui Wllm Shkspr (prescurtate)

Distribuţia:
DŽES —Miloš Stanković
ADAM —Igor Pavlović
DANIJEL —Vladimir Grbić

regia: Kokan Mladenović
decor: Ištvan Hupko
costume:  Marina Sremac

Durata spectacolului: 2h

Spectacol în limba sârbă, cu traducere în limbile maghiară şi română

Operele complete ale lui Wllm Shkspr este un spectacol care îngemănează într-o comedie spumoasă toate dramele istorice, tragediile şi comediile renumitului  autor. După prima punere în scenă, la Londra, în anul 1987, acest text a devenit un „succes mondial”.

Teatrul „Jókai” din Judeţul Békés

Egressy Zoltán
Măcriş, cartofi prăjiţi

Distribuţia:
ARBITRU (LACIKÁM ) — Gulyás Attila
TUŞIER I. (SĂPUN) — Bartus Gyula
TUŞIER II. (ARTIST) — Csomós Lajos

regia:  Koleszár Bazil Péter
decor:  Fekete Péter
costume:  Junion

Durata spectacolului: 1h 20’

Spectacol în limba maghiară, cu traducere în limba română

Soţi, cumetrii, tovarăşi de pahar, fani ai fotbalului, bărbaţi maturi!
Promiteţi de ani întregi soţiei, prietenei, iubitei că o veţi însoţi la teatru? A sosit timpul! Dar dacă tot sunteţi obligaţi să vă deplasaţi, de ce să nu vă şi simţiţi bine?
Piesa Măcriş, cartofi prăjiţi de Egressy Zoltán promite distracţie garantată tuturor fanilor de fotbal. Închişi în cabină, un arbitru şi doi tuşieri se iau la harţă, în timp ce afară îi aşteaptă oceanul de suporteri. Dacă sunteţi curioşi ce se întâmplă în cabină înainte, în timpul şi după meci, vizionaţi excelenta piesă a lui Egressy Zoltán, în montarea Teatrului „Jókai” din Judeţul Békés.

Măcriş, cartofi prăjiţi —pentru că mingea e rotundă, dar parcă lumea nu e întotdeauna aşa!

Teatrul Popular din Subotica
Trupa Maghiară

Müller Péter — Seress Rezső
Gloomy Sunday

Distribuţia:
SERESS —Pálfi Ervin
HELÉN —G. Erdélyi Hermina
CHELNER — Szőke Attila

regia: Kovács Frigyes
corepetitor şi colaborator muzical: ifj. Kucsera Géza jr.
acompaniament la vioară: Lajkó Félix m. v.
acompaniament la violă: Brasnyó Antal m. v.
decor: Szilágyi Nándor
costume: Kreszánkó Viktória
dramaturgia: Brestyánszki B. R., Vinkó József m. v.
coregraf: Rogács László m. v.
asistent regie: Kocsis Valéria m. v.
libretistul cântecului ”Csak átutazó vagyok…”: Horváth Jenő m. v.
sufleur-regizor tehnic: Vrestyák Erzsébet
lumini: Flajsman Róbert
sunet: Piukovity Norbert m. v.

Durata spectacolului: 2h 15’

Spectacol în limba maghiară, cu traducere în limba română

Piesa este oglinda perfectă a melancoliei omului din Vojvodina. Melodiile micuţului Seress, „muzicantul ce fluieră”, au fost cântate în toată lumea. Melodia Gloomy Sunday, „imnul sinucigaşilor”, a fost tradusă în mai mult de patruzeci de limbi. S-au născut nenumărate legende în legătură cu viaţa şi moartea lui Seress; se spune despre el, cum că ar fi cea mai tristă vedetă a tuturor timpurilor, deşi n-a fost deloc un om duios, dimpotrivă, şi-a bufonat întreaga sa existenţă mizerabilă în spatele pianinului din restaurantul Kispipa.
În piesa muzicală de cameră a lui Müller Péter înţesată cu şlagărele lui Seress Rezső, acesta priveşte înapoi, după moarte, asupra vieţii sale, pe care o povesteşte publicului împreună cu soţia sa, Helén şi Jani, chelnerul loial al birtului.

Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad

Decalog

Distribuţia:
Ovidiu Ghiniţă, Adriana  Ghiniţă, Liliana Balica, Zoltán Lovas, Angela Petrean, Oltea Blaga, Bogdan Costea, Andrei Elek, Levente Kocsárdi, Etelka Magyari, Marian Parfeni, Alina Danciu, Cecilia Donat, Tudor Lucanu, Mariana Tofan Arcereanu, Ionel Bulbuc

regia:  Laurian Oniga
decor:  Laurian  Popa
costume:  Oana Văran

Durata spectacolului: 1h 15’

Decalog, un spectacol de teatru, step si pantomimă, poartă semnătura regizorului Laurian Oniga, cel care a conceput şi scenariul. Care este legătura între campania electorală şi spectacolul de teatru? Spectacolul de teatru non-verbal atinge câteva dintre marile probleme şi întrebări ale acestor vremuri: ce suntem dispuşi să încălcăm de dragul puterii, la ce compromisuri suntem în stare să ajungem doar pentru a accede la putere, pe cine ignorăm (voit sau nu) în această luptă acerbă, unde rămân perceptele morale care ar trebui să ne conducă în viaţă?
Ineditul acestui spectacol constă şi în faptul că nu îşi propune să răspundă la aceste întrebări — şi la multe altele desprinse din contextul luptei pentru putere — ci doar să le afişeze. Iar limbajul folosit în Decalog este unul capabil să treacă orice barieră lingvistică, utilizând mijloace de expresie universal valabile.

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”

Ali Taylor:
Cotton Wool

Traducerea: Upor László

Distribuţia:
CALLUM — Faragó Zénó
GUSSIE — Páll Gecse Ákos
HARRIET — Szűcs Noémi

regia: Barabás Olga m. v.
asistent regie: Sőregi Melinda m. v.
consultant mişcare scenică: Blaskó Borbála m. v.
compozitor: Apostolache Zénó m. v.
scenografia: Barabás Olga m. v.
regizor tehnic: Kertész Éva
sufleur: Czumbil Marika
lumini: Ilyés Anna, Bálint Andor, Szilak Károly
sonorizare: Bikfalvi József, Erdődi Endre

Durata spectacolului: 1h 26’

Spectacol în limba maghiară, cu traducere în limba română

Aflaţi în pragul vieţii de adult, doi adolescenţi din Scoţia cea rece încearcă să alunge, cu puterea glumelor, durerea stârnită de moartea mamei lor. De acum, trebuie să se descurce singuri. Ce vor alege oare? Vor rămâne împreună? Sau o va apuca fiecare pe calea sa? La câteva zile după înmormântare, lumea lor se întoarce cu susul în jos, dar pentru prima oară în viaţă întâlnesc şi iubirea.

Teatrul din Novi Sad

Domonkos István
Primăvară

Distribuţia:
Crnkovity Gabriella f. h., Elor Emina, Kokrehel Júlia f. h., Raffai Ágnes f. h., Buza Ákos f. h., Gombos Dániel f. h., Mészáros Gábor f. h., Soltis Lehel f. h.

regia: Táborosi Margaréta
compozitor: Szőke Szabolcs
dansuri populare: Kiss Zselykó
proiecţie video: Varga Tamás
lumini: Szöllősi László és Majoros Róbert

Durata spectacolului: 2h

Spectacol în limba maghiară, cu traducere în limba română

Un spectacol pentru cei care se gârbovesc de la atâta muncă, cei care uneori nu ştiu ce ar trebui să spună, cei care ameninţă stelele: „dac-aţi fi mai aproape…!”; cei care ar dormi pe stradă cu cea mai mare plăcere, deoarece sunt conştienţi de faptul că moartea ne ajunge întotdeauna atunci, când suntem singuri, cei care nu ştiu, unde s-au pierdut pe ei înşişi, cei care simt că uneori ar mai fi puţin şi ar înnebuni, cei care nu suportă adevărul, care e atât de adevărat, încât e respingător; cei care simt că vorbele nu exprimă ceea ce ar dori să spună; cei care ar fugi, dar n-au unde…
Un spectacol alb-negru despre Voivodina, care te pune pe gânduri, râzând.

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”

Hänsel şi Gretel

Distribuţia :
HÄNSEL — Vass Richárd
GRETEL — Tankó Erika
MAMA, ZÂNA, CIUPERCĂ — Páll Anikó Katalin
TATA, PITICUL ZORILĂ, PISICĂ, CIUPERCĂ — Nagy Sándor
VRĂJITOAREA — Tar Mónika
PITICUL NOPŢII, PISICĂ, CIUPERCĂ — Bonczidai Dezső

regia: Carmen Mărginean m. v.
decor, costume şi marionete: Nelu Pitic m. v.
muzica: Cári Tibor
sonorizare: Erdődi Endre, Bikfalvi József
lumini: Illyés Anna, Bálint Andor, Szilak Károly
regizor tehnic: Szilágyi Olga

Durata spectacolului: 50’

Spectacol în limba maghiară, cu traducere în limba română

Clasica poveste —cu marionete —a doi copii extrem de înfometaţi, o căsuţă magică de turtă dulce şi o vrăjitoare foarte rea.

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”

Amor omnia

Distribuţia:
Kiss Attila, Kocsárdi Levente, László Pecka Péter, Lőrincz Rita, Magyari Etelka, Molnár Róbert m. v., Molnos András Csaba, Nagy Sándor, Páll Anikó Katalin, Szilágyi Ágota, Tankó Erika, Tar Mónika, Vass Richárd

regia: Peter Pashov − Zheni Pashova (BG)
scenariul: Peter Pashov − Zheni Pashova (BG)
compozitor: Cári Tibor
costume: Albert Alpár
regizor tehnic: Deák Irén
lumini: Ilyés Anna, Szilak Károly, Bálint Andor
sonorizare: Bikfalvi József, Erdődi Endre

Durata spectacolului: 1h 30’

Spectacolul este viziunea fermecătoare a perechii regizorale de origine bulgară Peter Pashov şi Zheni Pashova, în care tema perpetuă a iubirii apare în diferite ipostaze, alcătuind un spectacol nonverbal, bogat în jocuri de umbre şi mişcare, structurat asemenea unui studiu muzical. Producţia care, potrivit regizorilor, stă sub semnul unui „teatru vizual, sărac”, a luat fiinţă în urma repetiţiilor bazate pe improvizaţii, având ca protagonişti pe actorii tineri ai teatrului. Amor omnia este rezultatul unei veritabile munci în echipă, fiind combinaţia armonioasă a diferitelor mijloace şi limbaje stilistice, îmbinate cu acea bogăţie sentimentală şi senzuală, care defineşte iubirea şi relaţiile diferite între femei şi bărbaţi.

Teatrul „Atelie 313”

Sfârşit de noiembrie
Pe baza lucrărilor lui Tove Jansson

Cu: Rumen Gavanozov

un spectacol de Rumen Gavanozov — Stanislava Krasteva
scenografia: Stanislava Krasteva

Durata spectacolului: 1h

Spectacol în limba engleză, cu traducere în limbile maghiară şi română

Mai sus, mai sus şi departe…
Sfârşit de noiembrie e o poveste despre drum. Toată lumea care se naşte păşeşte pe un drum. Majoritatea timpului călătorim inconştient, dar, oricum, drumul merge mai departe. Însă în acele clipe rare, când simţim raţiunea, înţelegem faptul că esenţa nu constă în a ajunge la capătul drumului, ci în modul în care ajungem acolo. Tot ceea ce i se întâmplă eroului nostru este inevitabil, ireversibil şi urgent. Foarte des trăim cu o idee legată de viitorul nostru, sau cu amintirile din trecut, şi ne „amânăm” prezentul… Pentru Bătrânel (cum îşi zice el însuşi) acest lucru este imposibil. El nu are trecut (cu toate că are o sută de ani) pentru că a uitat aproape totul. Trebuie să găsească din nou rostul obiectelor din jur. Nu totul e demn de amintit, dar unele lucruri îi sunt importante —„Acesta este un arţar. Nu-l voi uita.”
Această uitare iremediabilă este, de fapt, un bun rămas bun de la tot. Uitându-ţi trecutul ai posibilitatea să visezi în libertate şi să realizezi că prezentul este cel mai important. Un nou nume, prieteni noi, o nouă dorinţă de a călători… „După o sută de ani îmi voi deschide umbrela şi voi închide uşa după mine.” Şi încotro se îndreaptă? Drumul ştie mai bine. Acum e calm asemenea unui copac rătăcitor, ale cărui frunze nu flutură. Şi dispare încet în această pădure cu atâţia kilometri de linişte în faţa lui.

Şi cercul se închide.. —„…pentru că timpul zboară şi se stinge în noapte.” (John Lennon)

Teatrul din Novi Sad

J. B. Molière
Mizantropul

Distribuţia:
ALCESTE I — Balázs Áron
ALCESTE II — Varga Tamás
PHILINTE — Kőrösi István
ORONTE — László Sándor
CÉLIMÉNE — Elor Emina
ÉLIANTE — Ferenc Ágota
ARSINOÉ —Jankovics Andrea
ACASTE — Magyar Attila
CLITANDRE — Sirmer Zoltán
UN JANDARM — Huszta Dániel
DU BOIS — Pongó Gábor
UNCENICUL CÉLIMÉNEI — Molnár Róbert m.v.
SERVITOARE: Faragó Edit, Jaskov Melinda, Táborosi Margaréta

ORCHESTRA: Kokrehel Júlia, f. h. / Crnkovity Gabriella, f. h., Raffai Ágnes, f. h., Buza Ákos, f. h., Soltis Lehel, f. h.

regia: Anca Bradu, m. v.
scenografia: Florica Mălureanu m. v.
compozitor: Zoran Simjanović m. v.
asistent regie: Góli Kornélia
machia: Szabó Margit
lumini: Szöllősi László & Majoros Róbert
sonorizare: Bíró Tibor
regizor tehnic: Lovas Csilla
sufleur: Rakić Anna

Durata spectacolului: 2h

Spectacol în limba maghiară, cu traducere în limba română

Cine e mizantropul, sau cine e Mizantropul în ziua de azi? Cine e acest erou defăimat al lui Molière, care, obsedat de idealuri respinge iubirea, prietenia şi viaţa socială. Poate că în zilele noastre este mai indicat să ne întrebăm, cine a rămas filantrop? Nu există un răspuns clar, pentru că în opera sa, numită comedie, marele Molière abordează tema veşnic actuală cu un simţ filozofic profund. Extremele divid oamenii, dar ceea ce se află aproape de adevăr —adică realul —se situează între cele două extreme.

Teatrul „Jászai Mari”

Tasnádi István
Ungurul pe Lună

Distribuţie:
CSÁSZÁR SÁNDOR, voluntar — Mucsi Zoltán
CSÁSZÁRNÉ ROTTEN EDIT, soţia lui  — Csákányi Eszter
PRIBLIK OLIVÉR,  animator — Scherer Péter
LUNAR XT 3000, druid de protocol — Katona László

regia: Árkosi Árpád
muzica — Árkosi Szabolcs
costume  — Nagy Fruzsina
dramaturgia — Gyulay Eszter
decor — Nagy Fruzsina şi Juhász András

Mulţumiri lui: Monori András

Durata spectacolului: 1h 30’
Spectacol în limba maghiară, cu traducere în limba română

„Să dispărem cât mai repede de pe acest Pământ sortit pieririi, şi să colonizăm Universul!”
Stephen Hawking

ONU a parcelat Luna, iar terenurile au fost împărţite proporţional între ţările Pământului, în funcţie de suprafaţa lor originală. Repartizarea Lunii s-a decis de faţă cu un notar public: vecinii direcţi ai Ungariei sunt Yemen, Sudan, Timorul de Est, Tonga, Micronezia, Slovacia şi România. Guvernul începe formarea Columbilor Spaţiali. Scopul: cucerirea unei Noi Lumi, înfiinţarea Parcului maghiar de lunieni. Se caută colonişti lunatici!

„FIINŢE OMENEŞTI SENSIBILE, TAŢI ŞI MAME, COLUMBI AI SPAŢIULUI, CARE PĂRĂSINDU-ŞI PLANETA MAMĂ S-AU ANGAJAT SĂ GĂSEASCĂ ÎN COSMOSUL INFINIT O NOUĂ ŞI FERICITĂ PATRIE PENTRU POPORUL MAGHIAR!
FII ŞI TU UNUL DINTRE EI! ZOLTÁN, PÉTER, LÁSZLÓ ŞI ESZTER —ŞI POATE CHIAR TU! TE AŞTEAPTĂ ÎNTRE EI: COLONIŞTII RAIULUI!”